Subiecte

Construirea unei culturi
a securității
O fundație solidă:
Securizarea conturilor și
dispozitivelor
Comunicarea și
stocarea securizată a datelor
Siguranța pe
internet
Protejarea securității
fizice
Ce trebuie să facem când
lucrurile merg prost

Rămâneți în siguranță pe Internet

Siguranța pe rețelele sociale

Ultima actualizare: iulie 2022

Organizația dvs. poate divulga multe informații – uneori, mai mult decât intenționează – prin postările și comentariile de pe rețelele sociale. Fie că folosiți Facebook, Twitter, Instagram, YouTube, fie că folosiți rețele sociale regionale precum VKontakte și Odnoklassniki, ar trebui să fiți mereu precauți la ceea ce postați și să configurați corespunzător setările de confidențialitate disponibile. Acest lucru nu se aplică doar paginilor oficiale ale organizației, ci, în unele cazuri, și conturilor personale ale personalului și ale rudelor și familiilor acestora.

Securitatea rețelelor sociale și societatea civilă

Cellphone image

Chiar și organizațiile cu un risc scăzut pot fi luate în vizor și hărțuite pe rețelele sociale, dacă nu sunt implementate politici de securitate adecvate. În acest exemplu din 2018, un adăpost de animale non-profit a pierdut mii de dolari și mulți susținători după ce un administrator de cont neautorizat a inițiat o strângere de fonduri falsă, iar mai multe conturi false care uzurpau identitatea unor angajați au apărut pe platformă. Dacă hackerii sunt dispuși la asemenea eforturi pentru a face câte mii de dolari pe seama unui adăpost de animale, gândiți-vă de ce daune ar fi capabili niște adversari sofisticați dacă ar obține acces la conturile organizației dvs. sau v-ar uzurpa identitatea online.

Pe lângă atacarea conturilor, grupurile societății civile și utilizatorii individuali din multe țări se confruntă, de asemenea, cu repercusiuni ale conținutului postat pe rețele sociale. Un exemplu ar fi cel din Zambia din 2020, când poliția a arestat un elev de 15 ani în urma acuzației de defăimare a președintelui într-o postare pe Facebook. Copilul, care a postat folosind un pseudonim, a fost identificat în baza numărului de telefon utilizat pentru înregistrarea contului și a adresei IP.

Dezvoltați o politică privind rețelele sociale pentru organizație

Presupuneți că tot ceea ce postați pe rețele sociale ar putea deveni public și concepeți o politică corespunzătoare privind rețele sociale pentru organizație. Această politică ar trebui să răspundă la întrebări precum: Cine are acces la conturile de pe rețelele sociale? Cui îi este permis să posteze și cine trebuie să aprobe postările? Ce informații nu trebuie partajate pe rețelele sociale? Dacă postați fotografii, informații despre locație sau alte informații de identificare despre personalul, partenerii dvs. sau participanții la evenimente, ați cerut permisiunea acestora, iar aceștia au luat în considerare riscurile?

Pe lângă dezvoltarea politicii și explicarea acesteia personalului, asigurați-vă că ați configurat adecvat setările de confidențialitate și securitate (adesea numită „siguranță”). Iată câteva întrebări importante pe care trebuie să vi le adresați atunci când decideți ce setări de confidențialitate și siguranță sunt cele mai potrivite pentru conturile personalului și organizației dvs.:

  • Doriți să partajați postările dvs. publicului sau doar unui anumit grup de persoane interne sau externe?
  • Ar trebui să acceptați comentarii, răspunsuri sau interacțiuni la mesaje sau postări?
  • Ar trebui să puteți fi găsiți, dvs. sau organizația, în baza adresei de e-mail sau numărului de telefon (personal sau de serviciu)?
  • Vreți ca locația dvs. să fie partajată automat atunci când postați?
  • Doriți să blocați sau să dezactivați interacțiune cu conturile ostile?
  • Doriți să blocați anumite cuvinte sau hashtaguri?

Fiecare rețea socială are diferite setări de confidențialitate și siguranță, însă aceste concepte generale se aplică universal. Când luați în considerare aceste întrebări, ajutați-vă de ghidurile utile de confidențialitate disponibile pe majoritatea platformelor: Facebook, Twitter, Instagram, și YouTube. În special pentru Facebook, fiți precauți în ceea ce privește opțiunile de confidențialitate ale Grupurilor. Grupurile de Facebook sunt un loc popular pentru implicare, propagandă și partajarea de informații, însă grupurile nerestricționate pot fi accesate de toată lumea. Destul de des, conturile „false” se dau drept persoane reale, pentru a se infiltra în grupuri sau pagini private de pe rețele sociale. Prin urmare, fiți precauți când acceptați cererile de „prietenie” sau „urmărire”. Rețineți că siguranța conturilor organizației dvs. de pe rețelele sociale depinde de securitatea conturilor „asociate” cu acestea. Acest lucru este în special important în cazul Facebook, unde pagina organizației dvs. ar putea fi administrată de contul personal asociat al cuiva.

Hărțuirea online

Din păcate, multe organizații se confruntă cu hărțuire semnificativă online, în special pe rețele sociale. Această hărțuire este adesea îndreptată cu și mai mare intensitate asupra femeilor și populațiilor marginalizate. Violența online împotriva femeilor, în special, poate crea un mediu ostil care duce la auto-cenzură sau retragerea din discursul politic sau civic. Conform raportului echipei pentru egalitate de gen, egalitatea femeilor și democrație din cadrul NDI, Tweeturi care ne taie aripile, atunci când atacurile împotriva femeilor active în politică au loc online, acoperirea vastă a rețelelor sociale pot amplifica efectul hărțuirii și abuzului psihologic, subminând sentimentul de securitate personală al femeilor în moduri neexperimentate de bărbați.

Atunci când organizația dvs. dezvoltă o politică privind rețelele sociale, este important să cunoașteți aceste dinamici. Includeți în planul de securitate un sprijin structurat pentru personalul care primește mesaje negative, insulte sau amenințări pe rețelele sociale, atât ca parte a jobului, cât și în viața personală. Dezvoltați o infrastructură anti-hărțuire la nivelul organizației dvs., care să includă chestionare pentru personal, care să ajute la înțelegerea modului în care hărțuirea online îi afectează și creați o echipă de răspuns rapid pentru a ajuta personalul să facă față situațiilor dificile. Manual de apărare contra hârțuirii online creat de PEN America oferă, de asemenea, recomandări detaliate despre modul în care vă puteți sprijini personalul care se confruntă cu asemenea hărțuire. Dacă personalul nu are probleme să o facă, puteți, de asemenea, implementa aportarea incidentelor de hărțuire și/sau conturile problematice direct pe platformă.

Atunci când interacționați cu angajați care au fost victima hărțuirii online (precum și în lumea fizică), este important să dați dovadă de sensibilitate. Așa cum subliniază Association for Progressive Communications Women's Rights Programme (WRP) în Take Back the Tech, trebuie să înțelegeți că un supraviețuitor ar putea fi traumatizat și să recunoașteți că violența (online și offline) nu este niciodată vina supraviețuitorului. Asigurați-vă că asemenea probleme pot raportate și discutate (dacă personalul nu are probleme să facă acest lucru) într-un mediu confidențial și sigur, cu opțiunea anonimatului. Și includeți în planul de securitate al organizației dvs. o listă a profesioniștilor locali, organizațiilor și agențiilor locale de aplicare a legii la care personalul poate apela pentru asistență juridică, medicală, de sănătate mintală și tehnică, dacă este nevoie. Pentru idei suplimentare, consultați Ghidul privind siguranța online al Feminist Frequency.